"...Identitatea nu se poate reduce la identificare.
Organizatia trimite deseori la corpuri multiple pe care trebuie să le unească
printr-o fictiune simbolica si narativă, care să ofere posibilitatea
de a concilia perpetuitatea si permanenta organizatiei (ca fiintă colectivă)
în timp (în spatiu) cu succesiunea elementelor care o compun (indivizi, proiecte,
dispozitive, materiale, etc).
Fictiunea îi permite corpului invizibil să-si conserve identitatea în timp.
Această fictiune este posibilă prin capacitatea de a crea fictiunea unicitătii
destinatarului. Este vorba de a arăta că toate actele de reprezentare a
organizatiei trimit la un centru de emisie unic. ..."

Benoît Heilbrunn, Logo-ul